samedi 19 mai 2007


E to teie huiraatira no te tuhaa piti
Te fenua Enana, Tuamotu e Maareva, to Pirae - Tautira, to Teahupoo - Papara,

I te matahiti 2002, ua tiaturi mai outou ia’u. 5 matahiti to’u faa’otoraa i to outou reo i roto i te Fare Apooraa Iriti Ture.
I teie mahana, te vai nei te rave’a no te faatupu te hoe natiraa api e te Hau nui, e te Peretiteni Hau Repupirita. Inaha, o te tepute te hono o taua natiraa ra.
E na tatou, te nunaa Porinetia, e faataa te toteiete o ta tatou e hinaaro e patu.
I te ava’e Me 2004 i patoi na te hoe pae rahi o tatou te mau faanahoraa otahi, te mau opereraa ti’a ore o te mau hotu, te haere-u’anaraa te oraraa i mua, tei haafifi to tatou taere, to tatou reo e ta tatou mau faufaa tumu, o ta tatou i faaherehere no te tutuu i ta tatou hua’ai tamarii.

E, te tiai noa nei â te huiraatira i taua tauiraa nei.

« Ua papu ia’u e : na PORINETIA O TE NIUHA I NIA I TE TUHARAA e faatupu to tatou nanatiraa.»

Tera te Porinetia ta’u e hinaaro e patu e o outou ato’a, apitihia mai e te Hau-nui, te faatereraa hau fenua, te mau ti’a ma’itihia to te fare Apooraa rahi e te mau oire.
Te tuharaa, e faatupuraa mana’o-tumu te reira o te iteahia i te mau mahana ato’a, e i te mau vahi ato’a
• Tuha i rotopu te tane e te vahine, te mau u’i, te taere, te huma e te taata ma’i-ore, te mau fatu ohipa e te feia rave ohipa, te pae Laika e te pae faaroo, i rotopu ia Tahiti e te mau Taamotu.
• Tuha te mana e te mau hotu
• Tuha te ite e te aifaitoraa ia manuia te taatoa.

Tuha te mau faufaa tumu Repupirita.


• E tutava vau no te haamaitai e haapapu te mau natiraa i rotopu ia Porinetia e ia Farani. Ia faatumu te Hau-nui i tâ’na faanahoraa no porinetia ma te au-maite e ia faarii Porinetia i tô’na tâ’amuraahia i te Hau Repupirita.

• E aro vau ia haafaufaahia i roto i te papa ture Nui te reo tumu o te mau tuhaa fenua.

• E aro vau ia faarii te Hau-nui i ta’na hopoi’a no te mau ino tei no o mai te mau tamatamataraa atomi.

• Ua tuurima vau te parau faa’au no te paruru i te natura a Nicolas Hulot, no reira te fafau nei au e, e patoi u’ana vau te mau rave’a e faa’ahu nei te ao nei, ma te paruru te natura i roto i te mau tapura ohipa a te hau fenua.

Tuha te mana e te aravehi.


• E Haamana vau i roto i ta tatou papa ture te Tomite Taamotu : Ia ohipa amui te mau ti’a o te Hau-nui, te faatereraa hau fenua, i pihaiho i te mau ti’a ma’itihia no te mau taamotu, ia matara te fifi e faaruruhia nei e ratou.

• E ani vau ia riro te tuhaa mataeinaa no Tahiti ei tuhaa taa’e i roto i te fare apooraa rahi, no te pahono i te mau tapura ohipa imiraa faufaa o to ratou tuhaa.

• E ani vau ia haamauhia te hoe pû haapaariraa feia rave ohipa, e ti’a faatere piha toro’a a te hau-nui, to te fenua e to te mau oire. Ia manuia te mau ite tata’itahi, e ia rohi amui ratou paato’a.

• E tautoo vau ia manuia te faa’ohiparaa o te mau mana api o te mau oire, ia ti’a ia ratou ia pahono i te mau hopoi’a o to ratou huiraatira.

• E ani vau ia faatupuhia i te mau matahiti ato’a te rururaa i rotopu te Hau-nui e te fenua i raro a’e i te mana o te faaterehau-nui no te mau fenua aihu’ara’au ia manuia te mau natiraa e ta tatou mau tapura ohipa amui.

• E ani vau ia faaturahia te tiaraa tepute no te haamana te mau ture te opuahia no Porinetia. E ani ato’a vau ia tauihia te huru raveraa ohipa i rotopu i te mau ti’a aratai ture, to te fenua nei e to te faatereraa a te Hau nui.

• Ma te tauturu a te amuitahiraa no Europa, e ani vau ia riro Porinetia ei hono no te haamahieraa no to tatou pae moana, i roto te parau no te ma’imiraa, te rito, e te parururaa o te natura.

Tuha te haamahieraa faufaa e totiare


• E paruru vau te ture aratairaa api e haapapu nei te mau mana o te fenua nei e te Hau-nui. E ara vau ia faataa papu te Hau-nui te mau rave’a faufaa moni ia manuia te reira.

• E vai ara vau ia faa’ohipa matamua-roa-hia te nohoraa totiare, e ti’a vau no te aro ia faa’ohipahia te ture haamâmâraa tute ia ohie te paturaa fare totiare.

• E ani vau ia tapurahia te mau tauturu no te mau taiete faatupu ohipa. E ti’a roa ia faa’ohie tatou te faa’ohiparaa o te mau rima aravihi ma te paruru te heipuni.

• E ani vau ia faatupuhia te ho’e pû hi’opo’araa no te mau haapiiraa, ia imihia te mau rave’a ato’a ia manuia te mau tamarii pa’ato’a.

• E tutava vau ia faarii te Hau-nui ia tapura-oioi-hia te haamau’araa faufaa no te afata veve, ia rave matamuahia te tapura ohipa no te mau fifi fenua, ia paruruhia te mau taata ato’a.

• E tautoo â vau no te paruru te mau taurearea i roto i te fifi, e no te haamaitai te fare tape’araa , e te tapura aratairaa-ora no ratou o tei tuuhia mai i rapae.

• Te hinaaro nei au e paturu te ohipa amui i rotopu ia Farani e te mau fenua aihu’ara’au ia faaineine maitaihia te mau rauti i te pae no te heipuni, te rito, te utaraa ratere, te ea e te tapura ohipa totiare.